raducu. adicatelea… eu

Am intrat la petrecerea de fite la care fusesem invitat cu gandul sa dau pe gat un shot de whisky si sa plec acasa, facand doar act de prezenta.
In fata gazdei – o tipa gen MILF – care ma si invitase si care imi tinea companie, am cedat.
Am stat mai mult decat mi-am propus, mai ales ca pe ringul de dans se incinsese atmosfera.
Tipe bine, dotate intelectual de la Mama-Natura cu craci si rujate in ciuda iilup, dotate si de Tata-Armani cu rochii superbe.
Mi-am clatit bine ochii, am mai mancat niste whisky si am mai pus mana pe cate un fund. De sticla.
Dintr-o data… Oh, my God!
O aparitie incantatoare m-a facut sa intreb gazda daca o cunoaste…
Era frumoasa…
Si purta o rochie noua (wtf), roz.
Cu ochii atintiti asupra-i am remarcat ca rochia ii venea ca o manusa…
Se mula perfect pe soldurile-i care unduiau in mers, se contopea cu fundul obraznic, formand o dunga ispititoare in locul unde i se uneau bucile fesele iar umerii goi ma faceau sa tremur la gandul ca i-as saruta…
Mi s-a raspuns ca “nu e noua”
Acum sa fim seriosi, nici nu ma gandeam ca ar fi…
Ba chiar era folosita des si bine…
Aaaa! Rochia? Se referea la rochie? Ok… Rochia nu era noua…
M-a trezit din visarea cu ochii deschisi remarca gazdei cu privire la produsul cu care fusese spalata rochia aia nenorocita.
Cu Perwoll.
Cu Perwoll? Si ce?
Bai, nene. Nici nu termina de spus si scoate din mizda pa-sii – e singura explicatie, ca buzunarele erau prea mici si geanta nu avea – o sticla imensa de… da! De Perwoll!
Si iaca cum in loc sa-mi tranteasca pe masa sticla de Jack, femeia aseaza Perwoll-ul pe masa!
Nu mai continui povestea…
Ideea e ca eram atat de ametit incat in loc sa o iau pe gagica de mana si s-o duc acas’ s-o folosex, eu am intins mana dupa Perwoll!
Pai pusesem mana pe ea si era moale…

Acu’ pe bune…
Cum e nene sa mergi cu Perwoll-ul la party?
Sau cu Calgonu’ la film.
Oare cei ce au cacat gandit reclama sunt handicapati?
Sau doar transpun situatiile reale din propria viata in reclame absurde pentru rromani?
Mai bine cu gagica acas’…

Bai, da-o-n alup mea de treaba.

Ma uit si eu ca fomistu’ la o reclama rromaneasca la iaurt si nu-mi vine sa cred cat de idiot sunt, sau cat de prevazatoare e ma-sa lu’ pustiulica.

Ca sa intelegeti…
Femeia iese in parc cu plodu’ si ii da sa plescaie la iaurt Nutriday.
Asta e ok, am baut si eu iaurt – de baut, evident – in parc / pe strada / in buda curata de la Victoriei / la coada – culmea – la iaurt.
Dar sa-mi iau cu mine o lingurita metalica d-acasa, sa moara Becali daca mi-a trecut prin cap.
Da’ ma-sa lu’ asta imi este clar superioara.
Si-a descompletat femeia setu’ primit la nunta ca sa manance copchilu’ cu lingurita de metal in parc.
Da’ cred ca stia ca se filmeaza…

Macar daca faceau treaba ca lumea.
Ma gandesc ca puteau foarte bine sa faca un spot publicitar care sa cuprinda mai multe produse…
Faceau si firmele alea economie la difuzare.

De exemplu puteau baga in reclama si o oala Zepter in care sa toarne femeiusca apa plata de legenda Izvorul Minunilor si sa se apuce sa spele lingurita cu detergent Fairy folosind buretii Scotch Brite.
Apoi, in lipsa de carpa de bucatarie – reclama la asta n-am vazut pana acum, Doamne fer’ – ar sterge gagica lingurita pe puloverul albastru pe care o actrita rasuflata i-l ia si il baga la spalat cu Dero Flori Balsam, evident intr-o masina de spalat ceva mai buna decat binecunoscutul telefon: Bosch.
Nu poate lipsi la sfarsitul reclamei guma Orbit “dupa fiecare masa” si, bineinteles, Dicarbocalmul.
AcestMedicamentSeElibereazaFaraprescriptieMedicala.
DacaAparManifestariNeplacute,Adresati-vaMediculuiSauFarmacistului.

…dar si schimbari.

Am readus pe blog tema cu care am inceput blogul in 2007…
Simpla. Sa ma reprezinte asa cum ma simt acum.

* * *

Provocari…

Acum 3 saptamani ma plimbam cu papanashul prin centrul vechi si ne holbam prin vitrine.
Ceaiuri, tablouri, haine, carti, lebada, mic mobilier…
Oops! Lebada??
Am vazut o lebada facuta din hartie!

Yay! Fuga acas’ si la tovarasu’ Gugal sa aflam mai multe!
Era vorba de o lebada origami modular, realizata din circa 500 piese!
N-am mai pierdut timpu’ si ne-am apucat, fiecare pentru el, sa facem cate una…
12 ore am indoit la triunghiurile alea de hartie.
In final… asta i-a iesit papanashului…

… si asta mi-a iesit mie…

Dar au iesit mici
Fiecare din cele 500 de piese este facuta din a 8-a parte dintr-un A4 – in cazul meu – si a 16-a parte dintr-un A4 – in cazul papanasului.
Noi am vrut sa iasa ceva mai mare…
Asa ca ne-am propus sa bagam un weekend arest la domiciliu si sa facem un lebadoi din… coli A4!
Zis si facut.
Mers Cora cumparat 2 topuri de hartie A4, suc, tigari, ciocolata etc si mers acas’ cu lebadoiu-n minte.

Am indoit la hartie de mi s-a acrit.
Dar totul pentru o cauza nobila: zambetul papanashului.
A fost chiar fain sa indoim la hartie 10 ore ca dementii.
In final a iesit un lebadoi de care sunt mandru.
El troneaza in prezent pe dulapul papanashului, alaturi de lebadutza.

Cam asta a iesit… un lebadoi IMEEEEENS!

CLICK AICI PENTRU LEBADOI
(Fotografiile sunt in ordine inversa, ca sa nu va plictisiti )

Dar adevarata provocare abia acum urmeaza…
Ne-am pus in cap sa facem un lebadoi din coli A3…

* * *

…si promovari…

Nenea IRI si-a facut, in sfarsit blog.
Puteti sa-l cititi la adresa irinelrad.eu

Ce am facut doua luni?
Am batut tara in lungime si in latime. Ca in grosime n-am mai apucat…

Ce am vazut prin rromania?
Un cacat. Doi cacati. Mai multi. De fapt, numai cacat si cacati.
Poate ca de aceea m-am scarbit si mai tare de tara asta. De la atata cacat.

Dar despre putori vom vorbi in episodul viitor.
Acum vreau sa fiu bun si cuminte.

* * *

Ca asa sunau majoritatea SMS-urilor primite de Craciun si Anul Nou… “mai buni, mai darnici…” spanak.
Imi cer scuze pe aceasta cale celor pe care i-am obisnuit de-a lungul timpului cu SMS-uri.
Anul asta nu am mai vrut sa dau.
Asa ca le zic aici: La Multi Ani !

* * *

Am petrecut cel mai frumos Revelion.
Cel mai… pufos.
Cel mai… ce sa mai… cel mai tare Revelion EVER !

Dar sa va zic cum as vrea eu sa petrec pentru a fi cu adevarat cel mai frumos Revelion…
Pentru ca, credeti-ma, am petrecut in toate stilurile posibile de-a lungu’ scurtei mele vieti… Vreau altceva…

Mi-as dori…
… sa fiu cu ingerasul meu…
… sa ne vedem cu cativa prieteni si sa mergem intr-una din pietele deja consacrate ca gazduind petreceri de Rev in aer liber…
… sa ne sarutam si sa il injuram pe primar ca n-a bagat caldura-n piata…
… sa ne holbam la focul de artificii, dedicandu-ne unul altuia cate o mie de stelute colorate ivite din artificiile primarului…
… sa il laudam pe primar…
… sa bem sampanie in pahare de plastic…
… sa respectam mediul inconjurator si sa bagam paharelele la loc in rucsaci iar sticla s-o tinem in mana pret de un kilometru, pana dam de un cos de gunoi…
… sa-l injuram iar pe primar ca n-a pus cosuri in oras…
… sa ne despartim cu pupaturi de prieteni si s-o luam din loc spre casuta…
… sa nu mergem cu masina, ci cu Metroul si/sau RATB-ul, pentru senzatii tari…
… de vodca…
… sa asteptam Metroul sarutandu-ne pana ne iritam buzele…
… sa ne dam, totusi, cu niste strugurel…
… sa il injuram pe primar ca nu circula Metroul mai des…
… sa schimbam mijlocul de transport tinandu-ne de mijloc unul pe celalalt, in timp ce ne gustam strugurelul…
… sa ni se termine strugurelul si sa decidem ca mergem pe jos pana acasa…
… sa il injuram pe primar ca nu merge RATB-ul mai des…
… sa cautam in miezul Anului Nou un chiosc deschis ca sa ne cumparam suc…
… desi e inchis si la politie…
… sa il laudam pe patronul injurat de angajatii chioscului deschis…
… sa ne cumparam suc si sa pornim veseli spre casa…
… pe jos…
… inca injurand primarul pentru RATB…
… sa ajungem acasa si in timp ce unul aranjeaza una-alta prin apartament, celalalt sa se plimbe cu sticla de suc dupa el…
… sa ne sarutam din nou…
… sa ne sarutam din nou…
… sa ne sarutam din nou…
… sa ne schimbam in pijamalute…
… eu in ce apuc…
… ea in pijamaluta roz…
… sa ii remarc nasturasii roz-transparenti si sa imi doresc sa-i pap…
… sa ne aruncam in imensitatea aia de pat si sa deschidem laptopul…
… sa copiem infrigurati un film de pe stick in timp ce ne sarutam…
… eu cu ochii la nasturasii roz…
… ea cu croseu pregatit in caz ca ma apuc sa-i rontai…
… si cu ochii maaaari…
… sa ne bagam sub plapiumioara…
… rectificam…
… sa ne bagam sub plapumoi…
… si sa dam play la film…
… sa ne amuzam copios de actiunea filmului in timp ce ne strangem in brate si ne mangaiem…
… si ne sarutam…
… sa moara bateria de la laptop si sa radem ca cretinii…
… sa il injuram pe nenea ASUS…
… sa profitam de pauza ca sa papam ceva…
… ce a mai ramas din strugurel…
… sa reluam filmul stand sub plapumioara plapumoi…
… sa ne incingem si sa nu stim de ce…
… filmul nu e porcos, e o comedie…
… sa ne incingem din ce in ce mai tare…
… sa ne dam seama ca plapumoiul are eticheta de RADET…
… sa comentam la sfarsitul filmului…
… sa ma uit la zambetul ei in timp ce isi aduce aminte faze haioase…
… sa ii sarut zambetul si…
… sa ne bagam la somnic…
… sa se uite la mine cu ochii ei mari si zambitori si sa ma intrebe daca ii spun o poveste…
… si sa incep…
… “a fost odata ca niciodata…
… [...] gainusa balausa, cocosel frumusel si tu, vitica baltata, raspundeti fetei indata…
… bucurosi de oaspeti, bucurosi de oaspeti! [...]“…
… iar ingerasul meu sa ma priveasca…
… curioasa de cum se va sfarsi povestea…
… “[...] si-am incalecat pe-o sea si v-am spus poveaste-asa”…
… sa ne sarutam din nou…
… sa ii mananc iar nasturasii din priviri in timp ce ea ma priveste cu ochii mari…
… sa ne cocolosim unul in bratele celuilalt si sa adormim…
… sa visam…
… sa sforaim…
… sa ne privim dimineata ciufuliti…
… sa ne dezvelim de plapumoiul care ne-a facut sa transpiram…
… sa ne luam in brate si sa sarim pe salteaua moale…
… si sa ne sarutam…
… sa mancam micul dejun si sa ragaim pe ascuns icrele mancate aseara…
… cu ceapa multa…
… sa zambim…
… sa ne iubim…

Cam asta ar fi Revelionul PERFECT pentru mine. Conditia esentiala ar fi sa nu uit acasa pungile de popcorn pentru microunde…

* * *

Pentru ca m-am lungit cam mult si pentru ca tasta “punct” nu mai merge bine, o sa va zic maine care a fost cel mai oribil Revelion petrecut de mine.
Pana atunci va pup.
Sau va sarut (depinde cine citeste).

Așa cum am promis în postarea mea de pe vremea când eram pe malul celălalt al băltoacei numită Atlantic, revin cu noi destăinuiri despre ce am trăit printre ei. Printre hamericani.
În principal, m-a frapat obsesia lor pentru dimensiunile (2 – 5)XL. De la aspectul fizic al multora dintre ei, nu toți sunt obezi, și continuând cu modul de viață (casa + mașina + …). Nu știu dacă este o chestie culturală sau doar suferă de obsesia dimensiunilor. Precizez, toate astea sunt valabile pentru cei care-și și permit. Cei cu venituri modeste sau reduse, cu siguranță se înghesuie în apartamente de dimensiuni comparabile cu cutiile de chibrituri.
Promisesem și poza, cu ceea ce numeau masină compactă pe contractul de închiriere.

Asta la ei reprezintă ceea ce este pentru noi un Twingo sau un Corsa.
Un alt lucru care în unele situații poate părea chiar exagerat (pentru un european, cel puțin), este patriotismul de care dau dovadă. Am aterizat la Boston pe 12 Septembrie, iar data de 11 Septembrie este încă proaspătă în memoria lor. Motiv pentru care fiecare casă avea arborat drapelul cu stelutze și liniutze, în semn de comemorare. Ca și o curoiozitate, oare la a câta casă găsești în RRomania un drapel? Iar ca și o paranteză, olandezii sunt obligați să aibă fiecare casă un drapel, iar in ocaziile care cer asta (vezi ziua reginei) să-l arboreze.
Ar fi cazul să scriu și despre ce mi-a placut, insă aici prefer o înșiruire simpla, ca e mai simplu și nu sunt foarte multe. Prețul la carburant, mâncarea (omletele consistente de la micul – dejun sau halca de carne de un sfert de livră din hamburger), diversitatea la ea acasă, prețurile.
În orice caz, nu știu cum ar fi să trăiești zi de zi acolo, dar ca turist e un loc interesant de vizitat. Motiv pentru care, vacanța de vara a anului care vine este deja planificată.

Dupa ce am luat ban pe photobucket numai pentru ca dobitocii aia nu inteleg ce este arta, revin cu un nou episod de fotografie erotica.

Asa cum v-am obisnuit, fotografia castigatoare a zilei este postata direct in direct.

(nu accesati fotografiile daca aveti sub 18 ani !)

CASTIGATOAREA de azi:

Cred ca multi dintre voi ati papat carne de pui din import, mai precis din China, recomandata ca fiind fiarta inabusit sau afumata.
Prin acest proces de fierbere/afumare se urmareste de fapt ascunderea unor urme.
Ce fel de urme?
Pai sa urmarim procesul tehnologic al productiei de carne de pui al unei [...] Citeste tot articolul…

GUEST POST – scris de Irinel Rad

In varful lantului trofic al mamiferelor celor mai inutile de pe Pamant, sleahta mancatorilor de buruieni ocupa de departe un loc fruntas.

Ii cunoastem pe mancatorii de frunze, sunt peste tot, imprastiati omogen ca sa dea impresia ca sunt mult mai multi.
Fiecare dintre voi [...] Citeste tot articolul…

Ziceam zilele trecute de coasta mea rupta de un papanash. Nene, era pe bune. Chiar mi-a rupt o coasta.
De 3 zile o am promisa. Cica data viitoare imi va rupe 3 coaste…
Nu stiu ce sa cred, dar nici nu-s curios sa aflu daca vorbeste serios. M-am saturat sa dorm [...] Citeste tot articolul…

*** (nu accesati linkurile daca aveti sub 18 ani)

Continuam cu seria fotografiilor erotice.

Ca sa nu plictisesc lumea, public cate 25 pe post.
E prea mult si asa?
E putin?

Pentru a vedea calupul de fotografii, dati click pe foto si apoi navigati cu sagetile stanga-dreapta, sau cu mouse pe laturi.
Dar sa [...] Citeste tot articolul…