Tin sa multumesc pe aceasta cale mamei mele pentru ca nu m-a abandonat la nastere,
profesoarei de anatomie pentru ca mi-a aratat diferenta dintre sex si abal si, nu in ultimul rand, Mihaelei - fata pe care nu o s-o uit niciodata pentru vorbele pe care mi le-a spus atunci cand mi-a pus cravata la gat si m-a facut pionier: " Imi pare rau...! "
Am intrat la petrecerea de fite la care fusesem invitat cu gandul sa dau pe gat un shot de whisky si sa plec acasa, facand doar act de prezenta.
In fata gazdei – o tipa gen MILF – care ma si invitase si care imi tinea companie, am cedat.
Am stat mai mult decat mi-am propus, mai ales ca pe ringul de dans se incinsese atmosfera.
Tipe bine, dotate intelectual de la Mama-Natura cu craci si rujate in ciuda iilup, dotate si de Tata-Armani cu rochii superbe.
Mi-am clatit bine ochii, am mai mancat niste whisky si am mai pus mana pe cate un fund. De sticla.
Dintr-o data… Oh, my God!
O aparitie incantatoare m-a facut sa intreb gazda daca o cunoaste…
Era frumoasa…
Si purta o rochie noua (wtf), roz.
Cu ochii atintiti asupra-i am remarcat ca rochia ii venea ca o manusa…
Se mula perfect pe soldurile-i care unduiau in mers, se contopea cu fundul obraznic, formand o dunga ispititoare in locul unde i se uneau bucile fesele iar umerii goi ma faceau sa tremur la gandul ca i-as saruta…
Mi s-a raspuns ca “nu e noua”
Acum sa fim seriosi, nici nu ma gandeam ca ar fi…
Ba chiar era folosita des si bine…
Aaaa! Rochia? Se referea la rochie? Ok… Rochia nu era noua…
M-a trezit din visarea cu ochii deschisi remarca gazdei cu privire la produsul cu care fusese spalata rochia aia nenorocita.
Cu Perwoll.
Cu Perwoll? Si ce?
Bai, nene. Nici nu termina de spus si scoate din mizda pa-sii – e singura explicatie, ca buzunarele erau prea mici si geanta nu avea – o sticla imensa de… da! De Perwoll!
Si iaca cum in loc sa-mi tranteasca pe masa sticla de Jack, femeia aseaza Perwoll-ul pe masa!
Nu mai continui povestea…
Ideea e ca eram atat de ametit incat in loc sa o iau pe gagica de mana si s-o duc acas’ s-o folosex, eu am intins mana dupa Perwoll!
Pai pusesem mana pe ea si era moale…
Acu’ pe bune…
Cum e nene sa mergi cu Perwoll-ul la party?
Sau cu Calgonu’ la film.
Oare cei ce au cacat gandit reclama sunt handicapati?
Sau doar transpun situatiile reale din propria viata in reclame absurde pentru rromani?
Mai bine cu gagica acas’…
Ma uit si eu ca fomistu’ la o reclama rromaneasca la iaurt si nu-mi vine sa cred cat de idiot sunt, sau cat de prevazatoare e ma-sa lu’ pustiulica.
Ca sa intelegeti…
Femeia iese in parc cu plodu’ si ii da sa plescaie la iaurt Nutriday.
Asta e ok, am baut si eu iaurt – de baut, evident – in parc / pe strada / in buda curata de la Victoriei / la coada – culmea – la iaurt.
Dar sa-mi iau cu mine o lingurita metalica d-acasa, sa moara Becali daca mi-a trecut prin cap.
Da’ ma-sa lu’ asta imi este clar superioara.
Si-a descompletat femeia setu’ primit la nunta ca sa manance copchilu’ cu lingurita de metal in parc.
Da’ cred ca stia ca se filmeaza…
Macar daca faceau treaba ca lumea.
Ma gandesc ca puteau foarte bine sa faca un spot publicitar care sa cuprinda mai multe produse…
Faceau si firmele alea economie la difuzare.
De exemplu puteau baga in reclama si o oala Zepter in care sa toarne femeiusca apa plata de legenda Izvorul Minunilor si sa se apuce sa spele lingurita cu detergent Fairy folosind buretii Scotch Brite.
Apoi, in lipsa de carpa de bucatarie – reclama la asta n-am vazut pana acum, Doamne fer’ – ar sterge gagica lingurita pe puloverul albastru pe care o actrita rasuflata i-l ia si il baga la spalat cu Dero Flori Balsam, evident intr-o masina de spalat ceva mai buna decat binecunoscutul telefon: Bosch.
Nu poate lipsi la sfarsitul reclamei guma Orbit “dupa fiecare masa” si, bineinteles, Dicarbocalmul.
AcestMedicamentSeElibereazaFaraprescriptieMedicala.
DacaAparManifestariNeplacute,Adresati-vaMediculuiSauFarmacistului.
Am readus pe blog tema cu care am inceput blogul in 2007…
Simpla. Sa ma reprezinte asa cum ma simt acum.
* * *
Provocari…
Acum 3 saptamani ma plimbam cu papanashul prin centrul vechi si ne holbam prin vitrine.
Ceaiuri, tablouri, haine, carti, lebada, mic mobilier…
Oops! Lebada??
Am vazut o lebada facuta din hartie!
Yay! Fuga acas’ si la tovarasu’ Gugal sa aflam mai multe!
Era vorba de o lebada origami modular, realizata din circa 500 piese!
N-am mai pierdut timpu’ si ne-am apucat, fiecare pentru el, sa facem cate una…
12 ore am indoit la triunghiurile alea de hartie.
In final… asta i-a iesit papanashului…
… si asta mi-a iesit mie…
Dar au iesit mici
Fiecare din cele 500 de piese este facuta din a 8-a parte dintr-un A4 – in cazul meu – si a 16-a parte dintr-un A4 – in cazul papanasului.
Noi am vrut sa iasa ceva mai mare…
Asa ca ne-am propus sa bagam un weekend arest la domiciliu si sa facem un lebadoi din… coli A4!
Zis si facut.
Mers Cora cumparat 2 topuri de hartie A4, suc, tigari, ciocolata etc si mers acas’ cu lebadoiu-n minte.
Am indoit la hartie de mi s-a acrit.
Dar totul pentru o cauza nobila: zambetul papanashului.
A fost chiar fain sa indoim la hartie 10 ore ca dementii.
In final a iesit un lebadoi de care sunt mandru.
El troneaza in prezent pe dulapul papanashului, alaturi de lebadutza.