Nov 12 2010

Imi retrag public cuvintele despre ciori

Iaca, ma vad nevoit sa imi retrag public cuvintele urate spuse la adresa ciorilor.

Toata lumea blameaza ciorile.
Ca-s rele.
Ca fac rau.
Ca nu stiu altceva decat sa faca scandal.
Ca n-au respect pentru oameni etc.

Dar eu am vazut azi de dimineata o cioara desteapta.

Se facea ca-mi beam cafeaua, linistit…
De afara se auzea doar fosnetul frunzelor uscate, plimbate de vant…
La un moment dat: poc! Poc! Poc!
Mai sa fie!
Am iesit pe balcon si… nu-mi venea sa cred ochilor!
Era o… cioara! Desteapta!

Cioara avea in cioc o nuca pe care o lansa de la cativa metri deasupra asfaltului…
O lua din nou in cioc, zbura cativa metri direct in sus, apoi, in timp ce plonja inapoi spre pamant, dadea drumul nucii…!!!
Si nuca chiar se spargea dupa cateva astfel de socuri…
Pana sa ma dumiresc, am vazut inca o cioara. Facea la fel, ceva mai incolo!

Am alergat de nebun pana in dormitor, am apucat camera foto, am revenit la geam si… mama ma-sii de treaba!! Cardul era full cu fotografiile de le mitingul in doi – Mircea Badea si Victor Ciutacu, futu-i!!

Pana sa dau fuga sa golesc cardul, ciorile destepte au plecat…
Ramasesera doar 2-3 ciori, in parcul de vis-a-vis.
Astea nu depuneau asa mare efort, caci nu spargeau nuci.
Spargeau seminte.

By raducu • aventuri in rromania, de pe strada • 9 • Tags: ,

Oct 15 2010

Teama tigancilor

Ceva despre metrou – subiectul meu favorit.
Vreau sa va spun ca am observat ceva foarte ciudat…
Toate tigancile imputite femeile de etnie rroma, alea pe stil traditional cu sapte fuste, evita scarile rulante…

Le este oare frica de ele? Ca asa pare. Cel putin asta reiese din modul in care se uita la ele…

Daca avem vreo doamna d-asta aici in sala, alo, se aude acolo in spate? Poate ma edifica si pe mine cineva… Manca-ti-as!

By raducu • aventuri in rromania, metrou • 3 • Tags: ,

Oct 14 2010

Pai… sa fumam niste pastile

Am stat un timp intr-o zona mai… retrasa…
Pe undeva pe la Pacii.

Adicatelea, cand aveam pofta, nu faceam altceva decat sa intind mana pe geam si sa culeg niste porumb.

Cred ca strada pe care stateam este ultima strada cu asfalt din Bucuresti.
Dupa ea, dai direct in paradisul carutasilor.

Sa vorbim despre oamenii locului.
80% tarani cu acte.
Vorbesc serios.
Tarani de la mama lor.
Muncitori mai mult sau mai putin calificati, adusi in Bucuresti de catre marile firme de constructii si cazati in zona rezidentiala Pacii.
Tarani despre care am mai scris AICI.

In ultima seara petrecuta in zona n-aveam somn si zaceam atarnat pe geam, la o tigara.
Tocmai treceau prin fata vilei trei dintre taranii mai sus mentionati.
Cu exceptia sughiturilor si a horcaiturilor, reproduc mai jos felii din inteligenta si (in)cultura acestor specimene:

- Ce dracu’ sa mai bem, ba’?! C-a inchis la chiosc…
- Lasa, ba’, ca gasim noi ceva. Gasim. Gasim noi ceva.
- bxvsdgdghdhdsjsdjsjshsdegdv (n-am inteles ce zicea al treilea, care era mai beat decat ceilalti doi la un loc).
- Gasim noi ceva. Gasim. Gasim noi ceva.
- Imi bag alup←, ca nu mai pot.
- Stai, ba’, ca gasim noi ceva. Gasim. Gasim noi ceva.
- Daca nu gasim de baut, poate gasim niste marihuana, sa ne bagam in vene, in alup← mea!

Marijuna in vene??
Mai usor ar fi fost să fi fumat niste Extasy…
Sau mai bine ar fi tras dracului mugurasii pe nas.

By raducu • aventuri in rromania, de pe strada, muncitori, republicate, tarani • 13 • Tags: , , , ,

Oct 13 2010

Cu greierii varza

Aseara am salvat un greieraa de la o moarte sigura.
Se facea ca se plimba printr-o padure de picioare, in vagonul unui metrou.
N-am apucat sa-l fotografiez… o sa vedeti si de ce.

Dupa ce m-am aplecat si am alergat fiara prin juma’ de vagon, de se uita lumea la mine ca la greieri, l-am cules chiar de pe incaltamintea unui mall-man ce se pregatea sa isi steargă “murdaria” de pe Adidasul lui marca Nike, in forma de Puma.

Boul nu vedea ca murdaria e un greier, pentru ca era un soare atat de puternic in metrou incat isi tinea pe ochi ochelarii de plastic D&G, curbati ca cei Police si cu rama argintie ca Armani.

Ma rog… sa trecem peste acest detaliu.
Important e ca am recuperat greierasul inainte ca flegma ce viza “pata” sa aterizeze pe maneca taranului.

Ok, de luat – l-am luat. Dar ce dracu’ fac cu el acu’?

Am vrut sa-l bag in pachetul de tigari, dar era plin.
Asa ca l-am bagat in… buzunarul lateral al gecii, prevazut cu fermoar, special conceput pentru situatiile in care gasesti greieri rataciti prin metrou.

Am ajuns la munca, am intrat la directiune – unde am avut o discutie de cca 30 de minute – am mai frecat-o prin 2-3 birouri, apoi am aterizat in culcusul meu de 150 metri patrati, denumit in continuare birou.

Am scos o tigara (a sasea de cand am intrat in firma) si, pufaind ca Dacia lu’ tataie, am iesit pe culoar.
Pai da, ca la noi nu se fumeaza in birou.
Nu in timpul programului…

Bai ! sa-m-etuf ← !
Mi-am dat seama ca… aveam un greiere in buzunar!
Bine zis… aveam!
Caut ca disperatu’ inclusiv in buzunarele pantalonilor (de tampit, iti dai seama).
Nici urma de greieras!
L-am omorat!
L-am storcit!
Am scos de atat de multe ori bricheta din buzunarul cu pricina, incat eram sigur ca e sus la Doamne-Doamne de mult…

L-am gasit sub birou dupa mai bine de 10 minute de cautari.
Asholu’ dracului, facea pe mortul…
Nefiind 1 aprilie l-am crezut.
Si l-am luat incet, l-am pus pe pervaz si ma pregateam sa dau o cautare rapida pe YouTube dupa un bocet, ceva.
Am mai aprins si o tigara – ca sa-mi provoc cateva lacrimi cu fumul…

Cand colo, tzuupp!!!
Si dus a fost…
Chiar in momentul in care ma pregateam sa-i fac o poza… sad

Important e ca l-am salvat.
Ca traieste.
Important este ca e in mediul lui.
Ca ma va pomeni toata viata lui scurta.
Si ca eu o s-o pomenesc pe ma-sa atunci cand voi dori sa dorm, dar voi auzi greierii in miez de noapte…

By raducu • aventuri in rromania, de ale mele, republicate, tarani • 5 • Tags: , , ,

Oct 13 2010

trei. scurte.

Am un ghinion incredibil cand merg in firmele cu care am contact.
De fiecare data cand ma duc la baie sa ma pis fac treaba mica, intru mereu dupa cel mai mare cacacios din firma aia!!
Nu stiu… dar e ca un facut!
Ori e cate un barbat gras si bolnav care face o roaba de spanak, ori e cate un betivan de ii put dejectiile in halul ala…
Dar… daca e o femeie?? OMFG!

* * *

Pentru ca cati aiurea pe Gugal…

A aterizat un nene la mine pe blog dupa ce a cautat pe Google “diferenta intre save si save as“.
Pentru ca Gugal n-a stiut sa-i raspunda, o fac eu in locul lui:

- Nenea, diferenta se vede cu ochiu’ liber! Diferenta este: “as” !

* * *

Dilema zilei:

Daca C.N.C.D. (Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii) zice ca termenul tigan este jignitor, i-as ruga sa imi inlocuiasca cuvantul cu pricina din versul urmator, apartinand unui cantec celebru:

“tigancusa esti frumoasa, tigancusa mea“.

Astept raspunsul pe adresa: www.http.coadademaimuta@punctro.exe

By raducu • autoritati, aventuri in rromania, de ale mele, de pe net, republicate • 2 • Tags: , , , ,

Oct 13 2010

Din ce in ce mai putin…

… creier in capul Metrorecsilor.

Adicatelea, aia care muncesc in canalele alea prin care trece fierul vechi de te duce de la o gaura puturoasa la alta, de la o statie pana… pana unde poti sa rabzi.

De povestit nepotilor:
“A fost odata ca niciodata, a fost o vreme cand o voce suava iti spunea: “atentie, se inchid usile. urmeaza statia piata unirii cu peronul pe partea stanga.”

In prezent: “Urmeaza Eroilor, peron dreapta!”. Asta ieri.
“Izvor dreapta!”. Azi.

Si ca sa fie treaba-treaba si povestea cat mai captivanta si cu un sac de samburi de adevar, va servesc una pe care sunt sigur ca ati remarcat-o, dar nu aveti unde sa scrieti sau sa injurati (1-0 pentru mine).
Dupa ce ca pe anumite magistrale cacanarii aia doi din capatul fierului vechi sunt atat de plictisiti incat uita sa anunte statiile, pe magistralele pe care circula Bombardierele (fiare noi) beneficiem de panouri cu led-uri care ne anunta statiile care urmeaza.

Hai sa ne uitam putin la tabela…
“URMEAZA UNIRII – STANGA”
WTF?
Eu ce sa cred?
Era plictisit programatorul tabelei de n-a putut sa scrie URMEAZA PIATA UNIRII – PERONUL PE PARTEA STANGA?
Auzi…! “urmeaza unirii – stanga”!
Eu vroiam sa fac o prezentare intreaga a statiei… chiar si cu putine cuvinte…!
“Urmează Unirii.
Stanga – peron.
Dreapta – zid – noua reclama Bricostore – flegmată de muncitori.
Spate – grija geantă – hot.
Fata – evita vaca grasa”… etc.

Hai ca sunt rau… Da’ macar “PIATA” puteau sa scrie, nu?

Sau, din lipsa de programatori, Metrorex i-a pus pe plictisitii aia de mecanici sa seteze tabelele?
Neah. Asta e exclus. Daca era asa, aparea la sfarsit si un “MANCA-TI-AS”…

By raducu • aventuri in rromania, metrou, republicate • 10 • Tags: , ,

Oct 13 2010

cate ceva

Asa cum am promis intr-un articol recent, chiar daca nu am inspiratie sau subiecte, voi scrie zilnic.

Imi voi tine promisiunea si voi scrie cate ceva :

C A T E C E V A

By raducu • aberatii • 3 • Tags:

Oct 13 2010

Imbatranesc in felul meu

Simt cum adaug zile vietii mele, apoi saptamani, luni si ani.

Am inceput sa racesc mai des si mai usor.

Spatele ma doare de la mult mai putin efort decat inainte.

Cand rad trebuie sa o fac in contra luminii, ca sa evit evidentierea ridurilor tot mai numeroase si mai adanci din jurul ochilor.

Nici in noptile albe nu mai dau randament la munca, asa cum era odata.
Si, colac peste pupaza, mi-au iesit fire de par alb.

Iata un exemplar unic.

Este un fir de par alb extras in dimineata asta.

Din nas!!

par alb din nas

Va multumesc pentru ca m-ati ascultat.

By raducu • aventuri in rromania, dau din casa, de ale mele, republicate • 9 • Tags: , , ,

Oct 13 2010

Inamicul public nr. 1 – posesorul de flori

Mai tare decat deja celebrul 355 Scorseze guy, este numarul 419 de la aceeasi companie de directori fara birou…
… De la Scorseze Security, firma de paza care are contract cu Metrorex pentru paza trenurilor de tip bombardier si pentru paza curentului de aer de la gurile de metrou.

Faza:
Un tip oarecare, imbracat chiar bine, spalat-ras-tuns-frezat, a facut greseala sa urce in metrou cu un buchet de flori.
Statea linistit in coltul vagonului, fara a schita nici cel mai vag gest care sa sugereze faptul ca acele flori au alta menire decat aterizarea in bratele iubitei. Daramite sa fie de vanzare.
Dupa cateva statii a trecut pe langa el domnu’ director 419. S-a uitat lung la tip, s-a uitat scurt la flori, s-a uitat mediu in creierul lui mic scotocind dupa cuvinte si…:

- Sper ca nu vinzi flori in tren.
- Pardon ??
- Sper ca nu vinzi flori in tren!
- Nu, eu…
- Pai nici sa nu te gandesti sa vinzi flori in tren. Legea 250 pe 2005 interzice clar acest lucru…
- Nu, domnule… eu…
- … prin ea se interzice comercializarea oricaror produse in tren…
- Aaa… eu…
- … si se sanctioneaza cu amenda!

Tipu’ n-a mai zis nimic.
A ramas perplex, a mai cautat ajutor cu privirea catre ceilalti calatori pe care ii durea-n alup de incident sau aveau castile adanc infipte in urechi, sau pur si simplu erau lasi, dar n-a mai zis nimic!

Nici acum nu sunt convins ca acele flori erau destinate vanzarii, indiferent de loc.

Intrebare pentru sefii firmei Scorseze Security Shit: alocarea numerelor de pe ecusoanele paznicilor se face in funcţie de IQ?
Daca da, in functie de IQ-ul cui? Al paznicilor? Al sefilor?

O alta intrebare, legata strans de cea de mai sus: sefii firmei au si ei numere?
Daca da, acestea incep cu 1, 2, 3, etc? Sau la ei sunt de forma 999999999??

Nu m-ar mira daca ar veni directoru’ 419 la mine sa ma intrebe daca vand merdeneaua in tren, sau daca am de gand sa vand p-acolo genti, telefoane, casti sau alte lucruri pe care am tupeul sa le port asupra-mi in metrou.

P.S. Cretinul ala vorbea din basme! Legea 250/2005 nu se refera la rahatul pe care l-a mancat el acolo.

Despre marlanismul abordarii si discutia la per tu nu mai zic…
Imi pare rau ca nu s-a luat de mine. Ca va atasam pe blog documentele din dosar.

By raducu • aventuri in rromania, firme de paza, metrou, republicate • 7 • Tags: , , ,

Oct 12 2010

Bujetar in AiTi

M-am angajat la… stat!
Adicatelea… sunt bugetar, nene!
Programu’ – program, salariu’ – salariu, sindicatu’ – sindicat, munca – munca (NOT!), secretara – secretara, cafele cat cuprinde si un lan maaareee de menta-n spatele cladirii, numa’ bun de frecat.
Pentru cei care ma cunosc, faza cu secretara e la misto.
Pentru restu’, nu.

Lucrez in IT.
Deocamdata am treaba pana peste cap. Numa’ bine creste menta pana termin eu treaba.
Deocamdata lucrez la un proiect important.
Incerc sa conving colectivul ca folderul “Shared Documents” nu este casuta postala aka email, asa cum zic si cred ei.
Termenul limita pentru obiectivul stabilit mai sus: 20 de ani.
Sanse de reusita: 1%.

By raducu • aventuri in rromania, de ale mele, republicate • 5 • Tags: , ,

1 2 3 4 5 6 7 8 »